Hotărârea CJUE Krüsemann (C-195/17, 2018) — greva sălbatică a propriului echipaj NU este împrejurare extraordinară

Hotărârea Krüsemann (C-195/17, 2018) a Curții de Justiție a Uniunii Europene este una dintre referințele cheie pentru reclamațiile de compensație în temeiul Regulamentului (CE) nr. 261/2004. Tema centrală — greva internă a echipajului nu este împrejurare extraordinară — apare în aproape orice corespondență cu o companie aeriană românească sau străină care încearcă să refuze plata. Articolul prezintă faptele, raționamentul Curții și modul concret în care pasagerul român din 2026 poate invoca această jurisprudență. Cum funcționează regulamentul EU 261 pentru hotărârea cjue wallentin hermann

Faptele cauzei

În octombrie 2016, după anunțul restructurării TUIfly, o mare parte a personalului navigant și-a sunat absent invocând starea de sănătate — un fenomen cunoscut ca "sickout" sau grevă sălbatică. Rata absenteismului a depășit 80% în câteva zile, iar mai multe zboruri au fost anulate sau întârziate masiv. Pasagerii reclamanți, printre care familia Krüsemann, au cerut compensația de 400 € pe pasager (zbor intra-UE peste 1.500 km), iar TUIfly a refuzat invocând împrejurarea extraordinară.

Tribunalul german (Amtsgericht Hannover) a sesizat CJUE: o grevă sălbatică declanșată de propriul personal, fără preaviz și fără ca sindicatul să o coordoneze formal, intră în categoria împrejurărilor extraordinare conform articolului 5 alineatul (3) din Regulamentul 261/2004?

Ce a decis Curtea

Greva spontană a personalului propriu al operatorului aerian, chiar dacă declanșată de un anunț neașteptat de restructurare, este o consecință inerentă a gestionării relațiilor de muncă și se încadrează în riscul normal de exploatare al companiei. Nu se califică drept împrejurare extraordinară. Pasagerii au dreptul la compensația fixă conform articolului 7 din Regulamentul 261/2004. Cum se calculează compensația pentru hotărârea cjue van der

Relevanța pentru reclamațiile EU 261 de astăzi

Krüsemann închide o portiță folosită frecvent de companiile aeriene: "e grevă, deci nu plătim". Hotărârea distinge clar între greva externă (controlori de trafic aerian, personal de aeroport, personal de la altă companie) — care POATE fi extraordinară — și greva internă a propriei echipe, care nu este. În coroborare cu Wallentin-Hermann (C-549/07, 2008), hotărârea elimină majoritatea scuzelor companiilor low-cost și ale celor tradiționale aflate în conflict intern de muncă.

Scenarii concrete în care se aplică

1. Zbor TAROM Otopeni–Bruxelles anulat din cauza grevei piloților TAROM — compensație datorată, 400 € pe pasager.
2. Zbor Wizz Air Timișoara–Londra Luton întârziat 4 ore din cauza absenteismului masiv al echipajului Wizz — Krüsemann: 400 € pe pasager.
3. Zbor Ryanair Cluj–Dublin anulat în greva piloților Ryanair din 2018 — Krüsemann a fost aplicat direct în zeci de mii de cazuri.
4. Excepție: zbor Lufthansa Frankfurt–București anulat din cauza grevei controlorilor de trafic aerian francezi — POATE fi împrejurare extraordinară (grevă externă), de analizat caz cu caz.

Companii cel mai des afectate

În practica românească, cauza Krüsemann apare cel mai frecvent în spețele care implică: Wizz Air, Ryanair, TUIfly, Lufthansa și TAROM. Companiile low-cost (Wizz Air, Ryanair) o invocă rareori în apărare — preferă să se înțeleagă extrajudicial când documentația pasagerului este completă. Companiile tradiționale (Lufthansa, KLM, Air France) răspund mai elaborat, iar TAROM tratează adesea aceste cauze prin departamentul juridic.

Cum invoci această hotărâre într-o reclamație

Krüsemann se invocă imediat dacă tribunalul vede în răspunsul companiei mențiunea "grevă". Diferența fundamentală: grevă internă (Krüsemann — nu extraordinară) vs. grevă externă (controlori, personal aeroport — posibil extraordinară).

Pașii practici pentru pasagerul român:

1. Etapa pre-litigioasă — scrisoarea de reclamare adresată companiei trebuie să citeze explicit Krüsemann (C-195/17, 2018) cu link către hotărâre. O scrisoare bine documentată reduce timpul de răspuns și crește șansa unei oferte extrajudiciale.
2. Etapa ANPC / mediere — dacă compania refuză sau ignoră răspunsul în 30 de zile, depune sesizare la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor. ANPC nu emite decizii executorii, dar raportul său servește ca probă în tribunal.
3. Etapa judecătorească — pentru valori sub 10.000 RON se aplică procedura specială a cererilor de valoare redusă (art. 1025–1032 Cod procedură civilă). Fără avocat obligatoriu, cu taxă judiciară redusă. Pentru detalii despre procedură consultă ghidul nostru de reclamare în instanță .

Verifică gratuit dacă zborul tău este eligibil pentru compensație {rel="nofollow sponsored noopener"} — verificarea durează 3 minute și nu te angajează cu nimic.

Surse oficiale ale hotărârii

• EUR-Lex (textul complet): https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A61707CJ0195
• CURIA (fișa cauzei): https://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?num=C-195/17

Cauze CJUE conexate și complementare: C-549/07, C-257/14, C-402/07 — toate disponibile pe lista noastră verificată de jurisprudență CJUE pentru reclamațiile EU 261 din 2026.

Concluzie pentru pasagerul român

Krüsemann (C-195/17) este o piesă necesară în arsenalul oricărei reclamații EU 261. Nu este suficientă singură — se invocă alături de Sturgeon (pentru întârzieri), Wallentin-Hermann și van der Lans (pentru probleme tehnice), McDonagh (pentru asistență), Rehder (pentru jurisdicție). Combinată cu o documentație corectă (bilet, carte de îmbarcare, comunicări cu compania, raport ANPC), oferă pasagerului român o șansă reală de a obține cei 250, 400 sau 600 € prevăzuți de regulament — fie extrajudicial, fie prin procedura cererilor de valoare redusă.